Torsul lânii, de la tradiţie la pasiune

Torsul lânii, de la tradiţie la pasiunePentru el tradiţia românească este un stil de viaţă. Este vorba despre Virgil Dumitru din localitatea prahoveană Băicoi, care se află la a treia generaţie de filatori. Mica afacere este practic un obicei străbun, moştenit din tată în fiu încă din anul 1953 şi îmbunătăţit de la o generaţie la alta. Toţi gospodarii din Băicoi şi zonele apropiate caută micul atelier atunci când vor cea mai fină lână pentru croşetarea puloverelor sau pentru crearea covoarelor. Virgil se mândreşte şi cu un tip de lână unic, creat în atelierul din Băicoi. Micul atelier din Băicoi funcţionează din anul 1953 şi a fost necesar ca pe tot timpul acestor ani să facă faţă multor greutăţi. In 1962, o dată cu colectivizarea, familia de mesşeri a fost dată afară din atelier. În acea perioada tatăl lui Virgil a continuat afacerea reuşind să deschidă 12 ateliere în intrega ţară. Imediat după revoluţie au putut să reintre in posesia atelierului unde şi astăzi oamenii vin sa toarcă lăna. Produsul finit este de cea mai bună calitate şi nu suferă nici un fel de tratament chimic. Din păcate, un studiu recent realizat de Ministerul Muncii relevă că piaţa muncii se va transforma dramatic în urma procesului de integrare în Uniunea Europeana. Analiza cuprinde informaţii despre meseriile care vor disparea, precum şi cele pentru care va exista un interes major. Sobarii, dulgherii, manipulanţii sau filatorii tradiţionali sunt meseriaşii pentru care viitorul nu va aduce lucruri prea bune. Acestea sunt meseriile care vor dispărea cel mai repede de pe piaţă, iar dacă vor face faţă acestie transformari vor fi realizate doar de persoane cu dăruire, aşa cum este şi Virgil Dumitru.